Sala Maura – Minerva – Craiova

Ctitorie a Craiovestilor, dezvoltata mai tarziu de Basarabi, vechea Pelendava dacica intarita puternic de romani, devenita banie – adica a doua resedinta domneasca a Tarii Romanesti – Craiova, la sfarsitul secolului al XIX-lea avea un loc bine stabilit, fiind un puternic centru comercial, cultural si bancar, prin aceasta impunandu-se ca unul din principalele orase ale Romaniei de atunci. In acel timp are loc o spectaculoasa – explozie putem zice – dezvoltare demografica, se afirma deasemeni ca un oras in deplina dezvoltare si modernizare, constructiile impunand arhitecturii orasului un specific aparte, Craiova ajungand “in fruntea tuturor oraselor tarii si, in unele privinte, chiar inaintea capitalei”. Numai cateva cifre care le redam, ne arata Craiova sfarsitului de secol XIX: 30.000 de locuitori – 7 scoli secundare – 9 scoli primare de baieti – 7 scoli primare de fete – 16 scoli particulare – 25 de biserici ortodoxe – o biserica catolica – o biserica protestanta – 3 sinagoge (erau peste 3000 de evrei) – 118 birje – 20 camioane – 40 de carute – 131 de fantani – 6 sacagii – 14 hoteluri – 8 birturi – 10 cafenele si 373 de carciumi si bodegi.

Daca inainte Craiova fusese renumita – privind constructiile – prin Hanul Hurezi inca de la 1690, aci “tragand” Domnitorul ori de cate ori venea in Banie, la sfarsitul secolului al XIX-lea, cel mai mare han al Craiovei, era Hanul Putureanu (inca locuit – in apropierea Pietii Vechi) unde gasim chiar si o sala de biliard. Iata, insa, ca in 1897, se termina construirea Hotelului “Geblescu” – arhitecti Thoma Dobrescu si craioveanul D. Nedelcu – hotel, care prin modernitatea lui si prin luxul sau, umbreste faima Hanului Putureanu, care a mai functionat pana la inceputul primului razboi mondial. Hotelul “Geblescu” – devenit apoi Hotelul “NewYork” – avea la parter, celebra cofetarie “Boranescu”, a carei faima, ani de zile, va sta alaturi de celebrele cofetarii bucurestene “Capsa”, “Athenee Palace” si “Nestor”.

img_0200

In anul 1898 incepe constructia unui mare edificiu – chiar vis-à-vis de Hotelul “Geblescu”, tot dupa planurile arhitectilor Thoma Dobrescu si D. Nedelcu, constructie, care avea sa umbreasca prin maretia ei si prin prezentarea arhitectonica, cladirea construita cu un an inainte. Constructia, cu mai multe destinatii, hotel, restaurant, braserie si terasa, a fost terminata in anul 1903. Cladirea a fost construita pe locul unde inainte se afla bacania si racheria Ganea Bacalu. Aceasta era in preajma hotelului Hagi Panait Theodoru si hotelul “Paris” la parterul caruia se gasea bacania Teodor Tudoran. Bacania lui Theodor Bacalu, se transforma in “Casinul Minerva” la etajul cladirii, la parter ramanand pravaliile. In saloanele elegante ale “Casinului”, se jucau carti si biliard, aci neputand intra fitecine, luxul si mai ales preturile, nefiind la indemana oricui. Aflam din presa vremii, ca la 1857 cand se hotarase Unirea “la Craiova pretutindeni se vedea, in flacarile tortelor si luminilor, ardoarea cea vie si neporuncita de a straluci orele acestei zile pentru totdeauna memorabile. Mai cu osebire stralucea in aceasta seara (9 octombrie) sala Casinului “Minerva”. Peste doi ani, in 1859, cand se infaptuieste Unirea, “toata lumea stransa in piata Casinului “Minerva” juca, canta, striga de bucurie”.

In 1860, cand la Craiova izbucneste rascoala PATENTARILOR, N. Filimon scrie ca in loc de liberalii sa linisteasca spiritele “Cea mai mare parte dintre dansii isi fumau tigarile si isi sorbeau ceaiul la “Otelul Minerva” in cea mai mare liniste”.
Cladirea noua, era pe locul, pe atunci in proprietatea epitropiei “Madona Dudu”. Intrarea in hotel se facea prin strada Kogalniceanu, la parter fiind restaurantul in frumoasa sala Maura, beraria si o terasa descoperita in care, vara, aveau loc spectacole si reprezentatii cinematografice care au durat pana la inceperea primului razboi mondial. Terasa a fost acoperita in anul 1930, aflandu-se intre berarie si actuala cofetarie. “Pavilionul de berarie cu terasa” – actuala gradina a restaurantului “Minerva” – seara de seara, vara, era arhiplina, aci, spre deosebire de salonul “Maur” preturile fiind mai mici. Mai tarziu, actuala cofetarie, a devenit cinematograful “Minerva” care a ars in 1914, in 1927 devenind cafeneaua unde se jucau table si billiard. De remarcat este enormul beci cu tavanul boltit, cu multe arcade, aci, candva, fiind renumitul bar de noapte “Mandreanu” (la moda fiind pe atunci sloganul: “Toata lumea buna, la Mandreanu se aduna”), unde icrele negre si sampania frantuzeasca se gaseau din belsug.
In anul 1905, la “Minerva”, se deschide prima expozitie a pictorilor craioveni. Tot aci, in 1924, gasim o expozitie mare de sculptura a lui Anghel Chiciu, cel care a executat impreuna cu Mihail Burlan, sculptura in lemn din sala Maura.

img_0201

Trebuie amintit ca pe scena “Minerva” au debutat nume care au ajuns cu renume in viata artistica a tarii. Aci au inceput Madelaine si Manu Nedeianu, Iodanescu-Bruno, Ion Vasilescu, Mia Braia, Ioana Radu, Dorina Draghici, Petre Alexandru si multi, multi altii. Cand canta Giani Spinelli, mesele ocupau si holul de la intrare, multi asteptand afara, pentru ca in sala nu mai era nici-un loc. Mai trebuie amintit, ca “Minerva” a fost, pot spune, o adevarata “citadela” de cultura, aci, oamenii de arta petrecandu-si timpul liber, la un pahar, discutand probleme de arta si faurind planuri, nascandu-se idei. Aci au putut fi vazuti Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rautchi, Silvia Popovici, Sanda Toma, Ioana Bulca, Andreea Nastasescu, Rodica Tapalaga, Ioana Magura, Vasile Constantinescu, Vasile Nitulescu, Remus Comaneanu, Geo Barton, George Marutza sau Costel Radulescu, Mircea Bohoreanu sau Titi Rucareanu, Benedict Ganescu, George Apostu, Victor Roman, Ilie Purcaru, Paul Anghel, Ion Caraion, Haralambie Gramescu, Mihai Ungheanu, Adrian Petringereanu, Horia Patrascu sau Petre Dragu. Ion Voicu sau Constantin Piliuta ori de cate ori veneau la Craiova, “Minerva” le era gazda. “Minerva” a gazduit oameni importanti ai lumii: Generalul Charles De Gaule, Ciu-En-Lai, Imparatul Pahlavi al Iranului, presedintele Gomulka al Poloniei si atatia altii. Gradina “Minerva” a gazduit primele gale de box la care au evoluat multi campioni ai tarii: Anton Osca, Marin Gaspar sau Gheorghe Lungu.
“Minerva” ramane o realizare de exceptie in urbanistica craioveana, impresionand ca marime si imaginatie arhitecturala. O constructie monumental realizata in curat stil arab – maur cum este cunoscut la noi – cu o bogata decoratie la exterior, cu o intrare care se remarca prin monumentalitatea ei. Salonul cel mare “Maur” are un laminator urias, avand pe lateral oglinzi vieneze care scot in relief fastul si maretia conceputa de architect.
Dupa cutremurul din 1977, cand s-a reconstruit calea Unirii, au fost voci care au cerut demolarea cladirii afectata serios de cataclism si care, chipurile, incurca planurile noii infatiseri a strazii. A cazut ideea, rezolvandu-se iesirea din noul aliniament construindu-i-se inca o fatada spre nord (spre strada Lipscani).
“Minerva” a patruns adanc in sufletele oltenilor, mai ales ale craiovenilor, devenind veritabil simbol al orasului. Vizitandu-l la Bucuresti, pe Ion Tuculescu, cu ochii scanteind parca, m-a intrebat: “Minerva, ce mai este la Minerva”?, iata o dovada elocventa, a ceea ce inseamna “Minerva” pentru un craiovean. De aceea s-a organizat la “Minerva” prima editie a Festivalului “Ioana Radu”, domnia sa spunand: “Minerva” este al doilea loc unde m-am nascut, eu acolo mi-am inceput viata”.
In anul 2003, “Minerva” implineste o suta de ani. Se cuvine sa i se acorde importanta pe care o merita, “Minerva” ramanand pe mai departe emblem a Craiovei, istorie a Craiovei si consider ca la ceas aniversar, se cuvine o placa pe care sa fie inscrise numele cu renume ale celor care i-au trecut pragul.

Sala Maura ( Complex Minerva )
Str. Mihail Kogalniceanu No. 1
Craiova

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s