The state of being prepared

Digital albums – Covers

Dramavision photography wishes to mold photography into something more than an accessory for colours, feelings, utterances, because there are no boundaries in time or scenery.

Contact: office@dramavision.ro
www.dramavision.ro

Digital Albums – Concept & Design

DramaVision photography offers you a new service creating the design for your digital albums.
This service is especially designed for busy photographers that do not want an additional stress or simply do not have too much free time on hand.

You will never have to worry about the quality of your projects because you’ll always be in good hands.

Foto: DramaVision photography

Xtravaganza opening party

Sala Maura

Ctitorie a Craiovestilor, dezvoltata mai tarziu de Basarabi, vechea Pelendava dacica intarita puternic de romani, devenita banie – adica a doua resedinta domneasca a Tarii Romanesti – Craiova, la sfarsitul secolului al XIX-lea avea un loc bine stabilit, fiind un puternic centru comercial, cultural si bancar, prin aceasta impunandu-se ca unul din principalele orase ale Romaniei de atunci. In acel timp are loc o spectaculoasa – explozie putem zice – dezvoltare demografica, se afirma deasemeni ca un oras in deplina dezvoltare si modernizare, constructiile impunand arhitecturii orasului un specific aparte, Craiova ajungand “in fruntea tuturor oraselor tarii si, in unele privinte, chiar inaintea capitalei”. Numai cateva cifre care le redam, ne arata Craiova sfarsitului de secol XIX: 30.000 de locuitori – 7 scoli secundare – 9 scoli primare de baieti – 7 scoli primare de fete – 16 scoli particulare – 25 de biserici ortodoxe – o biserica catolica – o biserica protestanta – 3 sinagoge (erau peste 3000 de evrei) – 118 birje – 20 camioane – 40 de carute – 131 de fantani – 6 sacagii – 14 hoteluri – 8 birturi – 10 cafenele si 373 de carciumi si bodegi.

Daca inainte Craiova fusese renumita – privind constructiile – prin Hanul Hurezi inca de la 1690, aci “tragand” Domnitorul ori de cate ori venea in Banie, la sfarsitul secolului al XIX-lea, cel mai mare han al Craiovei, era Hanul Putureanu (inca locuit – in apropierea Pietii Vechi) unde gasim chiar si o sala de biliard. Iata, insa, ca in 1897, se termina construirea Hotelului “Geblescu” – arhitecti Thoma Dobrescu si craioveanul D. Nedelcu – hotel, care prin modernitatea lui si prin luxul sau, umbreste faima Hanului Putureanu, care a mai functionat pana la inceputul primului razboi mondial. Hotelul “Geblescu” – devenit apoi Hotelul “NewYork” – avea la parter, celebra cofetarie “Boranescu”, a carei faima, ani de zile, va sta alaturi de celebrele cofetarii bucurestene “Capsa”, “Athenee Palace” si “Nestor”.

In anul 1898 incepe constructia unui mare edificiu – chiar vis-à-vis de Hotelul “Geblescu”, tot dupa planurile arhitectilor Thoma Dobrescu si D. Nedelcu, constructie, care avea sa umbreasca prin maretia ei si prin prezentarea arhitectonica, cladirea construita cu un an inainte. Constructia, cu mai multe destinatii, hotel, restaurant, braserie si terasa, a fost terminata in anul 1903. Cladirea a fost construita pe locul unde inainte se afla bacania si racheria Ganea Bacalu. Aceasta era in preajma hotelului Hagi Panait Theodoru si hotelul “Paris” la parterul caruia se gasea bacania Teodor Tudoran. Bacania lui Theodor Bacalu, se transforma in “Casinul Minerva” la etajul cladirii, la parter ramanand pravaliile. In saloanele elegante ale “Casinului”, se jucau carti si biliard, aci neputand intra fitecine, luxul si mai ales preturile, nefiind la indemana oricui. Aflam din presa vremii, ca la 1857 cand se hotarase Unirea “la Craiova pretutindeni se vedea, in flacarile tortelor si luminilor, ardoarea cea vie si neporuncita de a straluci orele acestei zile pentru totdeauna memorabile. Mai cu osebire stralucea in aceasta seara (9 octombrie) sala Casinului “Minerva”. Peste doi ani, in 1859, cand se infaptuieste Unirea, “toata lumea stransa in piata Casinului “Minerva” juca, canta, striga de bucurie”.

In 1860, cand la Craiova izbucneste rascoala PATENTARILOR, N. Filimon scrie ca in loc de liberalii sa linisteasca spiritele “Cea mai mare parte dintre dansii isi fumau tigarile si isi sorbeau ceaiul la “Otelul Minerva” in cea mai mare liniste”.
Cladirea noua, era pe locul, pe atunci in proprietatea epitropiei “Madona Dudu”. Intrarea in hotel se facea prin strada Kogalniceanu, la parter fiind restaurantul in frumoasa sala Maura, beraria si o terasa descoperita in care, vara, aveau loc spectacole si reprezentatii cinematografice care au durat pana la inceperea primului razboi mondial. Terasa a fost acoperita in anul 1930, aflandu-se intre berarie si actuala cofetarie. “Pavilionul de berarie cu terasa” – actuala gradina a restaurantului “Minerva” – seara de seara, vara, era arhiplina, aci, spre deosebire de salonul “Maur” preturile fiind mai mici. Mai tarziu, actuala cofetarie, a devenit cinematograful “Minerva” care a ars in 1914, in 1927 devenind cafeneaua unde se jucau table si billiard. De remarcat este enormul beci cu tavanul boltit, cu multe arcade, aci, candva, fiind renumitul bar de noapte “Mandreanu” (la moda fiind pe atunci sloganul: “Toata lumea buna, la Mandreanu se aduna”), unde icrele negre si sampania frantuzeasca se gaseau din belsug.
In anul 1905, la “Minerva”, se deschide prima expozitie a pictorilor craioveni. Tot aci, in 1924, gasim o expozitie mare de sculptura a lui Anghel Chiciu, cel care a executat impreuna cu Mihail Burlan, sculptura in lemn din sala Maura.

Trebuie amintit ca pe scena “Minerva” au debutat nume care au ajuns cu renume in viata artistica a tarii. Aci au inceput Madelaine si Manu Nedeianu, Iodanescu-Bruno, Ion Vasilescu, Mia Braia, Ioana Radu, Dorina Draghici, Petre Alexandru si multi, multi altii. Cand canta Giani Spinelli, mesele ocupau si holul de la intrare, multi asteptand afara, pentru ca in sala nu mai era nici-un loc. Mai trebuie amintit, ca “Minerva” a fost, pot spune, o adevarata “citadela” de cultura, aci, oamenii de arta petrecandu-si timpul liber, la un pahar, discutand probleme de arta si faurind planuri, nascandu-se idei. Aci au putut fi vazuti Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rautchi, Silvia Popovici, Sanda Toma, Ioana Bulca, Andreea Nastasescu, Rodica Tapalaga, Ioana Magura, Vasile Constantinescu, Vasile Nitulescu, Remus Comaneanu, Geo Barton, George Marutza sau Costel Radulescu, Mircea Bohoreanu sau Titi Rucareanu, Benedict Ganescu, George Apostu, Victor Roman, Ilie Purcaru, Paul Anghel, Ion Caraion, Haralambie Gramescu, Mihai Ungheanu, Adrian Petringereanu, Horia Patrascu sau Petre Dragu. Ion Voicu sau Constantin Piliuta ori de cate ori veneau la Craiova, “Minerva” le era gazda. “Minerva” a gazduit oameni importanti ai lumii: Generalul Charles De Gaule, Ciu-En-Lai, Imparatul Pahlavi al Iranului, presedintele Gomulka al Poloniei si atatia altii. Gradina “Minerva” a gazduit primele gale de box la care au evoluat multi campioni ai tarii: Anton Osca, Marin Gaspar sau Gheorghe Lungu.
“Minerva” ramane o realizare de exceptie in urbanistica craioveana, impresionand ca marime si imaginatie arhitecturala. O constructie monumental realizata in curat stil arab – maur cum este cunoscut la noi – cu o bogata decoratie la exterior, cu o intrare care se remarca prin monumentalitatea ei. Salonul cel mare “Maur” are un laminator urias, avand pe lateral oglinzi vieneze care scot in relief fastul si maretia conceputa de architect.
Dupa cutremurul din 1977, cand s-a reconstruit calea Unirii, au fost voci care au cerut demolarea cladirii afectata serios de cataclism si care, chipurile, incurca planurile noii infatiseri a strazii. A cazut ideea, rezolvandu-se iesirea din noul aliniament construindu-i-se inca o fatada spre nord (spre strada Lipscani).
“Minerva” a patruns adanc in sufletele oltenilor, mai ales ale craiovenilor, devenind veritabil simbol al orasului. Vizitandu-l la Bucuresti, pe Ion Tuculescu, cu ochii scanteind parca, m-a intrebat: “Minerva, ce mai este la Minerva”?, iata o dovada elocventa, a ceea ce inseamna “Minerva” pentru un craiovean. De aceea s-a organizat la “Minerva” prima editie a Festivalului “Ioana Radu”, domnia sa spunand: “Minerva” este al doilea loc unde m-am nascut, eu acolo mi-am inceput viata”.
In anul 2003, “Minerva” implineste o suta de ani. Se cuvine sa i se acorde importanta pe care o merita, “Minerva” ramanand pe mai departe emblem a Craiovei, istorie a Craiovei si consider ca la ceas aniversar, se cuvine o placa pe care sa fie inscrise numele cu renume ale celor care i-au trecut pragul.

Sala Maura ( Complex Minerva )
Str. Mihail Kogalniceanu No. 1
Craiova

Ghid culinar

Humanitarian CALL

“The value of a man resides in what he gives and not in what he is capable of receiving.” – Albert Einstein

http://www.acasatv.ro/emisiuni/un-tanar-lector-a-fost-diagnosticat-cu-leucemie-video.html

Claudiu Obogeanu will be 36 years old this 14’th January 2011. He is suffering from leukemia. Claudiu’s only chance to survive is a stem cell transplant. It costs around the sum of 180,000 Euros. Any small contribution will help him get this transplant. His family is close to him and they pray for a miracle.
He is Lector at the Faculty of Mechanical Engineering of University in Craiova. He earned a Ph.D. in mechanical engineering in 2004, he wrote 4 works and co-author of another 23 specialized work papers. Claudiu is member of 3 organizations ”Society of Romanian Engineerings” in Romania, “Automatic Engineering Society” in the United States and “Societe des Ingineures de l’Automobile” in France.
For those who are able to help him can donate to ROMANIAN COMERCIAL BANK S.A , Branch County, Oltet Street, Nr. 4, Craiova, Dolj, ROMANIA, the following accounts:

Account in LEI : RO64RNCB0318041605630001;
Account in EURO : RO24RNCB0134041605630027; SWIFT: RNCB RO BU. The accounts are opened in the name of Sabin Obogeanu.
More details can be found at phone numbers: 0040 + 0729 803 800, 0747 339590, 0755045 141.

Or by email obogeanu.s@gmail.com, sabinobogeanu@yahoo.com
Useful links about Claudiu:

http://annals.fih.upt.ro/pdf-full/2004/ANNALS-2004-3-40.pdf

http://www.conat.ro/conat2004/e/abstracts/4029.html

http://mecanica.ucv.ro/smat2008/ro/contact.html

http://romaniapress.ro/actualitate/2887-are-35-de-ani-si-poarta-in-el-o-boala-cumplita-leucemie.html

http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/apel-umanitar-transplantul-de-celule-stem-ultima-sansa-pentru-obogeanu-claudiu-sa-traiasca/sumar-articol/4769399/#lifr

http://www.niuzer.ro/Societate/APEL-UMANITAR-Transplantul-de-celule-stem-ultima-sansa-pentru-Obogeanu-Claudiu-sa-traiasca-1932391.html

Thank you for your goodwill!

Concert LUNĂ AMARĂ in Cafe Teatru Play

Luna Amară este cea mai complexă şi mai controversată apariţie muzicală a scenei rock româneşti din anii 2000 încoace. Cenzurată din cauza opiniilor politice tranşante, cu un clip pe tv atunci când încă nu exista un album, prezentă la toate festivalurile importante, o noutate absolută prin integrarea sunetului de trompetă într-un sound alternative, Luna Amară şi-a format un public al său, un public care vrea să înţeleagă mai mult, care vrea să se implice mai mult.

Formaţia a început în 1999, însă deabia în 2004 apare albumul de debut Asfalt (Rebel Music/ Roton). În acelaşi an trupa apare pe prima pagină a mai multor cotidiene naţionale, datorită unor probleme de cenzură ivite la Cluj, Bacău şi Alba-Iulia, dar şi datorită unei interpretări pline de semnificaţii politice la Stufstock Vama Veche, în direct la TVR1. De la debutul discografic şi până în prezent, Luna Amară a cântat în deschiderea formaţiilor Faith No More, HIM, Apocalyptica, Amorphis, Paradise Lost, Clawfinger, Toy Dolls, construindu-şi experienţa necesară abordării unor astfel de concerte. Şi-a făcut debutul internaţional la festivalul de la Sziget, în 2005. A cântat în Germania, Olanda, Franţa, Ungaria, Bulgaria, Turcia şi Republica Moldova.

Al doilea album, Loc Lipsă (Roton/ R.U.L.), a beneficiat de cel mai lung turneu de cluburi din istoria rock-ului românesc, cu peste 35 de date pe parcursul a doar trei luni. În tot acest timp, Luna Amară s-a implicat activ în campania „Salvaţi Roşia Montană!”, cei doi solişti au găsit timp să scrie şi poezie iar Mihnea chiar să publice două cărţi, „No Future” şi „Mânia.Ro”. În 2007 şi 2008, Luna Amară a susţinut peste 50 de concerte, a cântat pe scenele marilor festivaluri româneşti de gen (Stufstock, FânFest, Peninsula, Coke Live, etc.) şi a fost invitată pentru a doua oară la Sziget.

În 2009, formaţia a lansat un nou album, Don’t let your dreams fall asleep, susţinut de un turneu de promovare în 18 oraşe.
În 2010, după o primă jumătate de an plină de concerte, Luna Amară are onoarea de a deschide ultima zi a Sonisphere/Tuborg Green Fest Romania, urcând pe aceeaşi scenă cu Anathema, Stone Sour, Alice In Chains şi Rammstein.
Pe 2 octombrie 2010, Luna Amară deschide concertul Ozzy Osbourne de la Bucureşti.

Foto: DramaVision photography
Sursa: http://www.luna-amara.ro/biografie/

http://www.luna-amara.ro
http://www.playteatru.ro